Mănăstirea Cetățuia din Iași este o mănăstire ortodoxă de călugări, ctitorită în secolul al XVII-lea de voievodul Gheorghe Duca (construcția a început între anii 1668/1669 și a fost finalizat în 1672). Aceasta este situată pe un deal înalt din partea de sud a orașului Iași de unde poate fi văzută panorama, dominând astfel peisajul printr-o siluetă armonioasă, apărată de un turn impunător.

Mănăstirea Cetățuia a fost construită inițial ca un complex fortificat medieval care să-i apere pe domnitori și pe boieri de posibilele atacuri asupra orașului, dar și un punct de sprijin împotriva cotropitorilor. Acest aspect poate fi observat prin ritmul alert în care a fost construită mănăstirea, spre exemplu în primăvara anului 1669/1670 erau terminate, iar din scrisorile acelei perioade s-au căutat materiale pentru acoperiș și s-a dat o comandă de clopote din Brașov și Danzig.

Uimit de măreția construcției, sultanul Mehmed al IV-lea, la 10 iunie 1672, aflat în campania împotriva Poloniei, prevestea ruinarea iminentă a Cetățuii. Însă cuvintele sale nu s-au împlinit, deși de-a lungul anilor mănăstirea a avut de înfruntat multiple vitregii.

Din punct de vedere arhitectural, Mănăstirea Cetățuia seamănă cu Mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi (aceasta a fost ctitorită de domnitorul Moldovei Vasile Lupu în 1639), deoarece creațiile artisitice realizate la mănăstirea Trei Ierarhi au fost realizate și la Cetățuia (autorii acesteia fiind Mihai, Gheorghe și Dima din Ianina).

Din punct de vedere cultural, în cadrul Mănăstirii Cetățuia s-a înființat în anul 1682, o tipografie, unde s-au tipărit cărți grecești pentru Orientul ortodox, tiparnița fiind în acea vreme singura de acest fel din întreg Răsăritul. Gheorghe Duca a pus la dispoziție bani pentru ca oficialitățile Patriarhiei de la Ierusalim să aducă materiale pentru materialele tipografice de la Veneția la Iași. 

Mănăstirea Cetățuia avea un potențial strategic uriaș, fiind un loc de refugiu pentru mai mulți domnitori, cum ar fi după asediul asupra Vienei din 1683 când trupele poloneze au făcut acțiuni de cercetare pe teritoriul Moldovei. Atunci au fost luați caii domniei, iar acest lucru l-a făcut pe domnitorul Constantin Cantemir să se refugieze alături de trupele sale în Cetățuia; istoria s-a repetat și în cazul fiului acestuia, Dimitrie Cantemir care s-a retras în Mănăstirea Cetățuia când sultanul a declarat război Rusiei în 1710. Ulterior, sultanul a venit la poarta mănăstirii ca să-i ceară lui Dimitrie Cantemir să se alăture turcilor, dar a fost refuzat pe motiv că moldovenii s-ar răscula împotriva sa.

În timpul războiului turco-austriac din 1716, armatele austriece conduse de împăratul Carol al VI-lea de Habsburg își adăpostește trupele în mănăstirile fortificate din Moldova. Pe data de 10 ianuarie 1717 intră în Iași cu oaste formată din austrieci și moldoveni conduși de Gheorghieș Velicio care doreau să asedieze mănăstirea Cetățuia, însă au renunțat la plan pentru că au venit trupele tătare, fapt care i-a făcut pe austrieci să se retragă într-o pădure apropriată. Apoi, trupele austriece au fost urmărite, iar soldații au fost asasinați  alături de căpitanul Ferencz.

Odată cu trecerea timpului, mănăstirea Cetățuia a început să se degradeze datorită incendiilor și cutremurelor, astfel încât au fost făcute lucrări de restaurare în perioadele 1827-1837 (aici a fost refăcută pictura interioară), 1940-1941 (lucrările de restaurare au fost făcute la inițiativa lui Nicolae Iorga) și ultimele restaurări au fost făcute între 1964-1971 cu sprijinul Direcției Monumentelor Istorice.

În timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, datorită legii secularizării mănăstirești , Mănăstirea Cetățuia a ieșit de sub tutela Patriarhiei Ierusalimului, călugării greci au plecat, mănăstirea devenind o filială a parorhiei Galata unde venea un preot ca să slujească odată pe lună. În curtea bisericii, Ministerul Agriculturii şi Domeniilor a înfiinţat acolo o pepinieră de arbori şi viţă de vie americană.

Un aspect foarte interesant este legat de faptul că după ce au fost restaurate anumite clădiri, a fost organizată în 1911 o ceremonie de inaugurare la care a participat Regele României Carol I cu familia Regală, alături de reprezentanții unor Universități care au venit la Iași. Cu această ocazie a contribuit și aviatorul Aurel Vlaicu ,,care a zburat pe aparatul inventat de el, plecand de la scoala normala „Vasile Lupu” peste Iasi și făcând mai multe viraje în jurul dealului cu mănăstirea Cetățuia spre admirația invitaților străini și a mulțimii poporului, acesta fiind primul zbor de aviație din orașul Iași”.

Din anul 2015, Mănăstirea Cetățuia a fost inclusă pe Lista Monumentelor istorice, acesta fiind alcătuit din alte 6 obiective istorice precum Biserica ,,Sf.Apostol Petru și Pavel”, Sala Gotică, Casa Domnească, Corpul de chilii, Turnul clopotniță și zidul de incintă.