Mănăstirea Galata este în acest moment una dintre cele mai cunoscute de pe raza municipiului Iași, lucru datorat în special istoriei bogate a acestui locaș. Ansamblul Mănăstirii Galata este inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Iași, și fiind alcătuit din următoarele 4 obiective: Biserica „Înălțarea Domnului”, palatul domnesc , turnul-clopotniță și zidul de incintă. În cele ce urmează vom prezenta aspecte generale ale trecutului mănăstirii.
Inițial, mănăstirea a fost construită, cel mai probabil, în zona unde astăzi se află mănăstirea Frumoasa, complexul monastic fiind construit între 1577-1578 din porunca domnitorului Petru Șchiopul. Într-un document din 22 februarie 1578, domnitorul, mitropolitul și episcopii au convenit asupra moșiilor pe care trebuia să le primească nou-înființata mănăstire. Din cauza terenului nesigur, zidurile bisericii s-au surpat la scurt timp, lucru ce l-a determinat pe domnitor să construiască o a doua mănăstire (cu chilii, stăreție, trapeză, arhondaric), aflată pe un deal din apropierea Iașului. În lipsa pisaniei, singurele surse care fac referire ala anul construirii mănăstirii sunt cronicile. Grigore Ureche afirmă că anul 1583 este cel în care au început construcțiile la noua mănăstire. Cert este faptul că în 1591, ultimul an al domniei lui Petru Șchiopul, au rămas neterminate construcția zidului și pictarea bisericii. Referitor la etimologia cuvântului, ,,galata”, acesta este numele unui cartier din Constantinopol unde locuiau domnii moldoveni care mergeau la sultan pentru a primi recunoașterea domniei.
Proasta administrare a resurselor mănăstirii a cauzat în deceniile următoare o agravare a situației financiare, precum și degradarea clădirilor mănăstirii. Pentru a o salva, domnitorul Radu Mihnea a închinat mănăstirea către Patriarhia Ierusalimului, printr-un document din data de 25 martie 1617. Acest fapt a dus la revenirea economică a mănăstirii. Călugărul rus Vasile Iacovlel Gagara o descria în 1637 ca fiind o mănstire foarte frumoasă unde poposește patriarhul când vizitează Țara Volohă.
Vicisitudinile vremurilor nu au lăsat neatinsă nici biserica mănăstirii Galata. În 1762, un puternic incendiu a afectat grav biserica, fiind distruse catapeteasma și odoarele de preț. Se cunoaște faptul că domnul Grigore Callimachi a înzestrat mănăstirea cu alte odoare, dar nu s-a păstrat nicio informație cu privire la modul în care acestea au dispărut din averea mănăstirii. De asemenea, legea secularizării averilor mănăstirești a afectat grav viața monahală de aici, mănăstirea fiind scoasă de sub autoritatea Patriarhiei de Ierusalim, deposedată de bunuri și transformată în biserică de mir în care rar se slujea.
Timp de 10 ani, între 1961-1971, mănăstirea a fost restaurată, fiind consolidate turnul-clopotniță, turlele bisericii și zidul de incintă. Tot atunci a fost reconstruit acoperișul bisericii și s-a curățat paramentul locașului de cult.
Biserica Mănăstirii Galata este construită din blocuri de piatră și rânduri de câte trei cărămizi care oferă locașului un aspect aparte. Peretele bisericii este sprijinit pe contraforturi în trepte. Existența acestor contraforturi a fost un factor important ce a determinat rezistența clădirii de-a lungul timpului.
Biserica este construită în plan triconc, fiind împărțită în pridvor, pronaos, gropniță, naos și altar. Pridvorul prezintă o boltă semisferică și trei ferestre terminate în arc ogival. Intrarea în pridvor se făcea în trecut prin părțile de sud și nord, prin uși cu chenare semisferice. Astăzi este funcțională doar intrarea dinspre sud. Din pridvor se face trecerea în pronaos printr-o ușă încadrată de patru muluri, cu bazele decorate și terminate în arc frânt.
Din pronaos se trece în gropniță printr-o ușă mică. Între gropniță (locul unde erau înmormântați membri ai familiei ctitorului) și naos se află trei arcade susținute de două coloane libere și de alte două coloane angajate în zidurile laterale. Arhitectura bisericii prezintă o inovație inedită în domeniul arhitecturii religioase din Moldova și anume existența a trei ferestre în fiecare absidă, ceea ce face ca această biserică să fie mult mai luminoasă decât cele construite înainte.
Fiind o ctitorie domnească, mănăstirea Galata a beneficiat de-a lungul timpului de multe donații, dar, cu timpul, acestea au fost pierdute, sau trimise altor biserici. Dintre aceste odoare care se mai păstrează încă, menționăm:
– o tipsie din argint din 1618
– două chivote de argint
– numeroase veșminte preoțești
– un tetraevangheliar ferecat
– cupe, sfeșnice, tipsie, taler
– patriarhul Antiohiei, Macarios al III-lea Zaim, a asistat la liturghia din biserica mănăstirii în calitate de oaspete al domnitorului Vasile Lupu (1634-1653)?
– Biserica Mănăstirii Galata este prima biserică din Moldova construită cu două turle, până atunci bisericile moldovenești având fie o singură turlă, fie niciuna?
– Gheorghe Ghica, domnitor al Moldovei (1658-1659), și-a stabilit reședința domnească la Galata în 1658?
– Biserica Mănăstirii Galata a fost folosită și ca necropolă domnească de către voievodul Petru Șchiopul? Aici au fost înmormântați fiica domnitorului, Despina, un fiu numit Vlad, dar și prima soție a domului Petru Șchiopul, Maria.
– Biserica Mănăstirii Galata a servit ca model arhitectural pentru biserica Aroneanu, mănăstirea Dragomirna și mănăstirea Trei Ierarhi?
Mănăstirea Galata dinafară și poză la catapeteasmă
Mănăstirea Galata se află pe dealul Galata în apropierea orașului Iași